Ferestre şi lumi

În oraşul ăsta în care în fiecare minut se întâmplă ceva, poţi să treci zilnic pe lângă sute de străini. Te plimbi pe stradă şi treci pe lângă blocuri cu sute de ferestre, tot atâtea porţi spre lumea cuiva. Ferestre deschise, ferestre cu draperiile trase, ferestre cu flori pe pervaz, ferestre murdare şi triste, ferestre mari şi luminoase. Ce fac oamenii din spatele lor chiar în momentul ăsta? Cineva a dat muzica mai tare şi dansează. Cineva înghite o pastilă, ca remediu pentru o mahmureală de sâmbătă. Poate altcineva savurează o cafea şi-o carte bună. Alţii se ceartă deja de o oră, dintr-un motiv stupid. Alţii fumează şi se uită pe geam. Sau se pregătesc de o întâlnire, vorbesc cu prietenii la telefon, se uită la televizor. Undeva, cineva se trezeşte într-un pat străin, într-o cameră străină, cu ferestre străine şi se întreabă care-o fi povestea lor... Care-i povestea din spatele ferestrelor tale?

O pisică şi-un căţel

Cineva făcea curăţenie după gard. Curtea era plină de grămezi a căror formă şi părţi componente erau greu de ghicit. Probabil lucruri de aruncat? Printre ele, abia am observat animăluţul de mai jos, dar el m-a văzut imediat, şi n-a întârziat să-mi arunce o privire dispreţuitoare. În replică, eu n-am întârziat să-i trag o poză...

În Cişmigiu, contemplam lacul secat când am văzut o mogâldeaţă traversându-l de la stânga la dreapta. Prea târziu m-am prins că ar fi fost un element interesant în peisaj şi l-am ratat, dar nu la mult timp am auzit stăpâna chemându-şi patrupedul înapoi. Am pregătit aparatul şi negreşit a apărut şi subiectul meu. Păsările sunt bonus, nu ştiu dacă le-a speriat căţelul sau pur şi simplu atunci s-au gândit să-şi ia şi ele zborul.

De toamnă

Cu lumină caldă, aş tot face poze! Îmi mai lipseşte doar timpul...

Încă o întrebare... Galben sau verde?

Mâna care ţine ruleta...

Say hi

Până-l aşteptăm pe Radu cu poza cu nr.4, să mai schimbăm puţin registrul...

3?

in sfarsit si o poza de-a mea de la AirShow

Clasic românesc

La munte și pe malul Dunării. În care dintre cele două locuri v-ați muta?

Muntele Rece

Orșova

Gone fishing

Zilele astea, tare aș pune un afiș de "gone fishing" pe monitor și mi-aș lua puțin lumea-n cap...

O masă cu flori și-o fereastră cu nori

Îmi plac decorurile care spun ceva.

De când mă știu am simțit nevoia să personalizez orice spațiu care a fost pentru o vreme al meu: de la camera mea (pe când aveam așa ceva) până la colțișorul din camera de cămin sau biroul la care lucrez, toate ar putea să vorbească despre mine celui care știe să le asculte.

Îmi place să privesc spațiile altor persoane, să încerc să le citesc personalitatea după obiectele cele mai dragi, să îi ghicesc printre nimicurile de zi cu zi. Zâmbesc când îmi re-descopăr prietenii într-un ghiveci de trandafiri, un tablou ales pentru camera de zi sau un titlu de carte.

Am zâmbit și când am văzut decorurile de mai jos, chiar dacă nu-s legate de niște oameni pe care sa-i pot identifica. Primul mă duce cu gândul la o zi de vară lungă, o limonadă băută într-o grădină din sudul Franței sau, oricum, undeva unde e cald și bine și colorat! Al doilea îmi place pentru că e rustic și simplu, și pentru norișorii de la geam și florile semi-sălbatice de lângă ușă.

Vouă ce vă transmit?

Ps. aștept păreri și despre unde se află cele două decoruri, dar doar de la oameni care nu știu deja de la mine...

Înainte de apus şi după răsărit

Acelaşi loc, două momente diferite ale zilei, lumină total diferită... Parcă şi sentimentul pe care ţi-l dau e diferit. Pentru mine, prima e energică, mă văd stând pe ponton cu ochelarii de soare pe nas şi cu un cocktail în mână, pregătindu-mă pentru o noapte de petrecere. A doua e mai calmă, mai melancolică, mai zen... ar merge cu nişte Yoga şi un ceai verde. Sau poate pur şi simplu e târziu şi eu aiurez!

Care vă place mai mult? Şi de ce?

Galben verzui sau verde gălbui

Una din două, nu-s hotărâtă care. Dar în mod cert coloristica m-a atras spre tăpşanul de plante neidentificate, şi mi s-a părut că ar da relativ bine în poză. Ce părere aveţi?

PS. Planta neidentificată este de fapt o floare de mărar! Habar n-aveam, dar am aflat, așa că vă zic și vouă :)

Avion cu motor...

Ia uite, minunea minunilor, am mai scos aparatele foto de la naftalină. Greu de crezut, aşa-i? Ei bine, e adevărat: sâmbăta trecută mi-am luat aparatul la gât şi masculul la braţ şi am fost la Otopeni Air Show. A fost frumos, deşi cam prea cald. Oricum, eu fiind profană în ale aparatelor de zbor, vă daţi seama că aproape orice vedeam mi se părea interesant...

Dar până la final am hotărât clar: îmi plac "avioanele care lasă dâre"! :)

[Sper să revenim cât mai curând şi cu avioanele care i-au plăcut lui Radu!]

Fantezie cu lună şi copacel

În lipsa chefului de a face poze noi, măcar mă străduiesc să mai aleg câteva din pozele mai vechi, doar doar mi-oi stimula spiritul creativ. Vă prezint, deci, o încercare de natură statică - copăcel din piatra soarelui şi o lună :)

Până mai e iarnă

Dacă tot se face o lună de când am pus ultima dată poze aici, vă arăt două peisaje de iarnă... din parc! :)

In sfarsit....

... am reusit sa fac cateva poze.

Dupa o lunga pauza de nepostat si nepozat (cred ca am acumulat o oarescare oboseala dupa maratonul numit 2x365), am reusit sa ies cu aparatul la gat, si mai mult, sa fac si cateva poze de care sa fiu multumit. In prima faza am sa postez cateva facute cu ocazia revelionului.

Sper sa va placa.